vineri, 5 decembrie 2014

Să uit

Un fel de libertate
În neființă
Ceva cursivitate
fără știință
Vreau să uit.
Am nevoie să uit.
Să uit să uit să uit.
Trebuie
să uit

Trebuie
să uit!
Am nevoie
să nu mai fiu bântuit.

Nu e nimic complicat,
Nici măcar profund.
E doar ceva stricat
Și ceva fără fund.

Nu vreau decât să uit,
Acum, urgent,
Vreau să-mi spăl mintea
Cu ceva detergent.

Să uit,
Acum,
Mereu,
Să uit în fiecare clipă.
Câte o altă mică clipă.
Să uit și să-mi refac.
Bucăți.
Din cap.
Să-mi scriu noi cărți
Și hărți.
Să mă ascund departe,
Să nu pot fii găsită,
Să nu mă pot întoarce
De după libertate.
Să mă ascund într-o clipită
Ca să mă pot reface.

Vreau să uit.
Ca să mă-ntorc,
Dar nici nu am plecat.
Să dărâm ce-am construit.
Știu că nu pot
Decât să uit,
Să plec,
Să mă ascund,
Să nu mai fiu.
Nici pentru tine,
Nici pentru mine,
Nici pentru cine nu-i convine.
Pentru că nu pot sta aici,
Acum.
Ia ghici!
Vreau să mă pierd,
Literalmente.
Pentru că, realmente,
m-am pierdut metaforic.
Nici măcar nu-i poetic.
Mi-am pierdut sentimente
Pe care nici nu le-am avut,
Nu știu nici dacă am putut.
Dar vreau să fug,
Să uit,
Să fiu uitată.
Să fiu uitată de mine,
Nu și de tine.

Un fel de libertate
În neființă
Ceva cursivitate
fără știință


știu, e lungă și nașpa, treci peste, e a mea.
la naiba cu estetica.

2 comentarii:

  1. Estetica consta n sentimentul transpus in jocul de cuvinte.

    Prefer oricand sa ma simt bine citind ceva cu insemnatate si sentiment, decat sa admir un gunoi impachetat frumos.

    Imi place.

    RăspundețiȘtergere