Poate ca e putin cam prea evident. Dar nu ma indoiesc ca stii si tu despre iubire si ura. Cel putin stii ca sunt la poluri opuse, stii ca sunt simple lucruri- irationale sau nu. Stii ca fiecare are cate ceva special, are sub-categorii, are viata. Dar sunt sentimente. Iar asta le face sa pare niste iluzii. Pentru ca, in fond si la urma umrei, ce stii tu despre sentimente?! Decat o definite vaga care nu te ajuta sa la incadrezi intr-o categorie. Ce este un sentiment?! Recunoaste, nu stii! Il simti... orice ar insemna asta, il simti. Il cunosti... dar uneori nu-l recunosti. Nu iti poti da seama ce simti, de ce simti. E perfect normal. Dar normalul este anormal. Deci nu este deloc obisnuit sa nu iti poti da seama ca simti. Iar neobisnuitul este cat e poate de obisnuit. Atunci ce e?! E de bine sau de rau?! Ce cred eu?!... Eu cred ca nu conteaza. Exact cum ai citit, nu conteaza. Nu conteaza ce teorie ii atribui, nu conteaza ce ti se pare ca este. Conteaza ca este, ca traieste, in constientul sau subconstientul tau. Conteaza ca se afla acolo, conteaza sa iubesti si ca urasti. Chiar daca nu stii. Chiar daca nu iti dai seama, totul este acolo. Si nu dispare niciodata. Poate nici dupa presupusa moarte. Ramane acolo, in sufletului fiecaruia,,, la suprafata sau in adancuri ingrobat. Iubesti. Ori ce ar insemna asta, iubesti. Pana si psihopatii iubesc- se iubesc pe sine... si ei probabil ca sun singurii care recunosc. Toti ne iubim pe noi. Toti suntem egoisti. Dar e bine. Ii iubim pe cei ce sunt langa noi. Si sunt destl de sigura ca sunt destui oameni care se mint incontinuu si nu vor sa-ri recunoasca sentimentele. Uite, spre exemplu, eu nu vreau. Si stiu ca am dreptate. Apoi ar mai fii si ura. Pentru ca a uri si a iubii... sunt sinonime si antonime. Cele mai apropiate sentiemente si cele mai departate. Ca si intensitate sunt lafel. Amandoua te pot convinge sa faci absolut orice... fara limite. Asa cum se spune ca in dragoste si in razboi orice e permis. E simplu, e normal, e curat... dar nu stii. Crezi ca ura este un lucru rau. Da, probabil ca este. Si da, eu chiar cred ca este un lucru uman, un lucru asemanator cu multe altele- ceva ce poate nu iti poti explica, Tocmai din acasta cauza cred euca sentimentele sunt o iluzie. Nu stii de unde vin si unde pleaca. Nu stii ce cauta acolo si de ce exista. Da suntem bucurosi sa le simtim. Pentru ca da, dor. Si doar foarte tare... iar asta te face sa te simti viu. Dar de asemenea, te umle de fericire, te distruge, si te invie iar, se joaca cu tine, cu viata ta si tu stii asta. Dar nu vrei sa le dai drumul. Pentru ca mereu te indragostesti de cine nu trebuie. Pentru ca este ca un drog... Te distruge, te iubeste, te ademeneste, este ceva bun. Este ceva simplu. Este ceva complicat. Dragoste si ura. Este tot ce ai nevoie pentru a-ti distruge si salva viata. Este tot ce iubesti si urasti. Este tot ce simti. Este tot ce ei, tot ce ai nevoie. Nu le da drumul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu